luni, 14 mai 2012

Rivulus Fashion IV

Baia Mare, 12 mai 2012. Rivulus fashion aflat la cea de-a patra sa manifestare. Lucruri bune si mai putin bune, ca in orice eveniment cu specific fashion din Romania. O sa mai punctez,  inca o data,  ceea ce am punctat si in postarea anterioara legata de Rivulus din decembrie http://calina-divasidivanul.blogspot.com/2011/12/rivulus-fashion-editia-iii.html si anume,  faptul ca,  acest eveniment isi vadeste semnificatia de bun augur,  pentru ca aduna la un loc oameni din acest capricios si fitos,  dar si dificil si nicidecum facil domeniu, care este moda. Nu am de gand sa ma lansez in consideratii populiste si patetice despre ce inseamna a lucra impreuna pentru o idee, un scop sau o tinta. In Romania pseudofashionista sunt foarte multi cei care uzurpa posturile de organizatori de evenimente de calitate pe acest segment. Faptul ca niste oameni familiarizati (evident, mai mult sau mai putin, dupa caz) cu acest domeniu aleg sa lucreze impreuna este un castig de cauza care nu ar trebui sa se piarda din cauza orgoliilor, ego-ului unora sau altora sau vanitatilor de tip provincial. Nu am,  nici eu si nici participantii la acest eveniment, cu siguranta, pretentia ca o sa vedeti o saptamana a modei, presarata cu colectii care sa- ti taie respiratia,  dar Rivulus IV a castigat in timp,  calitativ,  si ma bucura acest fapt. As specifica si partile mai putin placute pentru ca exista  in culise si transpar  la scena deschisa. Nu este normal ca designerii sa nu-si gandeasca niste comunicate de presa si niste titluri pentru colectii. E ca si cum s-ar pierde eticheta care rezuma esenta muncii lor si recomand cu caldura, pe care, de altfel,  cred ca mi-o cunosc :P sa aiba in vedere acest lucru pe viitor, daca mai exista un viitor pentru Rivulus.
Oricum aveti in fata, cu totii,  o optimista, asta se stie despre mine; cred cu tarie ca doar noi singuri in orice directie ne-am misca,  fie ea profesionala, spirituala sau afectiva. suntem  in stare sa ne depasim anumite limite, oricat de cliseu ar suna; dar sa revenim la Rivulus.
La  aceasta editie au participat sase designeri: Lucian Pop, Istvan Turuczko, Mihaela Covaci-Tasca, Alina Farte,  Raluca Anne- Marie Matei si Lorand Coza. Sintetic lucrurile stau in felul urmator: Luci Pop surprinde in colectia sa masculina,  cu o cromatica aparte, foarte bright si optimista pastrand linia minimalista cu care ne-a familiarizat deja,  in constructia pieselor si strecurand insinuant si subtil culoarea de la pasteluri spre un albastru- turquoise ce culmineaza spre final in galben si lime. Foarte practice si cool salopetele baietilor, accente de culoare in accesorii,  foarte bine dozate si alternative de sacouri si ansambluri spre final care deturneaza colectia inspre dinspre casual spre un smart, elegant- casual. Barbatul pe care il imbraca Luci nu este defel plictisitor pentru ca se plimba nonsalant intre varste diferite cu foarte mare usurinta.








Colectia lui Istvan Turuczko m-a surprins din punct de vedere emotional. Probabil ca  asta se cheama dragoste la prima vedere; vazute laolalta piesele sale contureaza o femeie fragila, foarte soft si romantica extrem de feminina, invesmantata in  volumetrii suprapuse din voaluri si matase, croite in closuri  ample cu talia accentuata de cordoane pe o cromatica retinuta in albastru pastel si nude. E o colectie cu o linie simpla in sensul pozitiv al cuvantului care nu supraliciteaza nici o zona si care glasuieste acelei ''bambola'' aflata in fiecare dintre noi si bine ascunsa indaratul blugilor.  Are o finete aparte greu sesizabila in lumea ostentativa in care ne invartim si unde vrem cu tot dinadinsul sa atragem atentia. Una peste alta am descoperit ca sunt mai sensibila decat credeam :))))))))))))






In colectia Mihaelei Covaci -Tasca mi-au placut mult topurile drapate si cred ca aceasta ar fi trebuit sa fie ideea de baza a colectiei, pentru ca zicerea aia cu ''Less is more'' n-a fost degeaba lansata si mai e si verificata pe deasupra in nenumarate cazuri.



Alina Farte are traiectoria ei de la care, deocamdata nu se abate pe retetele verificate de antecesori. In colectia de fata, eu as fi renuntat total la identificarea cu unele marci consacrate, prin aplicarea Medusei tipica lui Versace pe una dintre rochii si m-as fi oprit la genul de prelucrari pe care le voi posta mai jos.



Raluca Anne-Marie Matei  a prezentat o colectie foarte de vara si foarte colorata care iti cam abatea atentia de la accesoriile ei care sunt cu totul si cu totul aparte. Am ales sa postez imaginile care ii pun in evidenta accesoriile, care intr-un context suprasaturat cromatic in prezentarea pe scena si-au pierdut vigoarea si importanta.




 Lorand Coza, ca de obicei gandeste si creeaza colectii mamut, multe surse de inspiratie, combinatii eclectice   cu doza de spectacol inerenta pe care el a marturisit ca o favorizeaza in detrimentul celei pragmatice. Totul ar fi ok, pana in momentul cand realizam ca am mai vazut unele chestiuni undeva, candva si nu foarte departe in timp. Inteleg necesitatea raportarii la modele superioare noua dar as vrea, si mi-ar placea ca aceasta influenta sa se realizeze la modul subtil. Mi-au placut tricourile cu printuri statement si m-as fi oprit acolo, but hey that's me ...:)




Si acum, la final, dupa aceasta istovitoare postare vreau sa specific ceva ca sa fiu bine inteleasa. O prezentare de moda conteaza din doua perspective si anume: cea a publicului si cea a oamenilor de specialitate sau a profesionistilor. Eu merg la filarmonica si asist la un concert, voi fi extaziata de cutare interpretare. Perspectiva mea este aceea a unui profan, perspectiva specialistului ar fi in total contrast, pesemne, cu ceea ce gandesc eu. Acolo nimeni din sala nu are curajul si aptitudinea sa comenteze performantele celor implicati. Nu facem referiri asupra complexitatii domeniilor, e vorba despre limbaje diferite de exprimare In moda, insa, da. Oare de ce? Pentru ca tine de o forma de spectacol recent descoperita fata de precedentele unde avem impresia ca ne pricepem cu totii?  Sau pentru ca unora li se pare ca moda chiar este facila si nu se gandeste dupa reguli consacrate deja de mult si ca e, asaaa, o abureala de care noi toti suntem capabili, mai putin cei care ''evolueaza la bara'', ca sa fiu in ton cu evenimentele. Sfat pentru designeri: nu puneti la suflet si pentru publicul profan: va rog sa va abtineti!
Sursa pentru unele dintre imagini:
http://www.emaramures.ro/Foto/25382/Rivulus-Fashion#topfoto

miercuri, 2 mai 2012

Nu am chef azi

Ca sa citez din cunoscuta melodie a celor de la Vama Veche. Pe bune ca nu am chef de vorbit, ci doar de lucrat. Ritmul vacantelor inselatoare ma zapaceste si- mi da totul de-a dura si peste cap. Repunerea pe linia de plutire se dovedeste a fi dificila. Postez imagini, desi ma traverseaza multe ganduri dar nu sunt in stare sa le exprim. Ma infund cu nasul intre ''carpele '' mele si nu mai vreau sa impartasesc nimic decat vizual. Daca place foarte bine, daca nu,  nu va uitati...internetul este un mare zeu, cum imi place mie sa- l numesc, datator de libertati supreme, de la a deveni cineva care nu esti in realitate si pana la calitatea de spion care afla orice despre oricine si oricand daca isi pune mintea. Cateodata il iubesc si cateodata il urasc ca in orice relatie reala si nu virtuala :D. So: for today ca e 1 Mai, sarbatoare perpetuata din vremea comunismului si pana in zilele noastre si accesorizata din belsug cu mici si bere m-am gandit sa va flutur ''flamura rosie''. N-am facut-o intentionat,  asa s-a nimerit. De vina e subconstientul colectiv, sau mai bine zis ''inconstientul'' colectiv?
Take a ride on the red side of the moon...ca vine si luna plina in curand!






luni, 23 aprilie 2012

Dress to impress

Am facut un experiment interesant la sfarsitul lunii februarie, cand am decis impreuna cu un bun prieten al meu, Francisc, pasionat de fotografie sa iesim, desi era foarte frig, in padurea de langa atelierul meu sa fotografiem piesele din colectia  Motion Diva in natura. Vesmintele nu mai erau imbracate de femei frumoase care le imprumuta din aura lor,  fara sa vrea; una din obsesiile mele cu hainele care pot trai insufletite prin ele insele...o alta obsesie cu femeile care nu-si mai insufletesc hainele. Una peste alta, ziua respectiva a fost foarte frumoasa si insorita, un vant usor adia si din cand in cand trecea ca un curent electric prin vesminte dandu-le viata.
E foarte ciudat cum o simpla deviere de la destinatia initiala a vesmintelor, acelea de a fi purtate pe corpul uman  si repunerea lor intr-un alt context aparent nepotrivit,  muta intreaga semnificatie pe un alt teritoriu al intelesurilor mai profunde.
Am imbracat natura rece la vremea aceea, sau i-am dat culoare, nici nu stiu...cred ca si hainele si copacii s-au ''impresionat'' intr-o simbioza aparte.













Mai exista acel contrast aparte intre texturile pretioase ale materialelor profilate pe fundalul blocurilor tipice de cartier...un amestec ciudat ca un contrast menit sa le puna in valoare. Multumesc inca o data lui Feri https://picasaweb.google.com/afrankie67
pentru poze :)